Sari la conținut

MUZEUL
NAȚIONAL
DE ARTĂ
TIMIȘOARA

”Arta nu reprezintă vizibilul ci face vizibil.” Paul Klee

Orar
  • OPEN – WENDESDAY TO SUNDAY /
  • CLOSED – MONDAYS AND TUESDAYS/
  • WINTER SEASON (01 OCTOMBRIE – 30 APRILIE): 10:00 – 18:00 (LAST ENTRY @17.30) /
  • SUMMER SEASON (01 MAI – 30 SEPTEMBRIE): 13.00 – 21.00 (LAST ENTRY @20.30)
AdresS

PIAŢA UNIRII, NR.1
TIMIȘOARA, 300085
TEL. 0256491592 / +40728278632 (WHATSAPP)
FAX. 0256491582

Biletele se pot achiziționa de la
casieria Muzeului Național de Artă

Taxă intrare: 20 lei/ bilet (adulți, expoziții temporare și permanente) .

Studenții beneficiază de 75% reducere la biletul de intrare.

Elevii, membrii UAP,  persoanele cu handicap și însoțitorii lor, precum și deținătorii cardurilor ICOM au gratuitate.

  • MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ TIMIȘOARA – CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ
  •  
  • Piața Unirii nr. 1, Timișoara
  • email: muzeuldeartatimisoara@gmail.com / contact@mnartm.ro 
  • Tel: +40256491592 / (Whatsapp): +40 728 278 632
    Fax: +40256491321
  •  
  • ORAR:  de Miercuri până Duminică:
    Program de iarnă (01 octombrie – 30 aprilie): 10:00 – 18:00 (ultima intrare la ora 17,30)
    Program de vară (01 mai – 30 septembrie): 13.00 – 21.00 (ultima intrare la ora 20,30)
  •  
  • LUNI și MARTI – ÎNCHIS
  •  
  • Biletele se pot achiziționa de la casieria Muzeului Național de Artă
  •  
  • Taxă intrare: 20 lei/ bilet (adulți, expoziții temporare și permanente)
    Taxă ghidaj: 100 lei/ grup (max.  10 de persoane/60 min, expoziții temporare și permanente)
  • Taxă tur ghidat școală/liceu (15-30 elevi): 7 RON/elev, în cazul în care există protocol de colaborare cu MNArT;  10 RON/elev, în cazul în care nu există protocol de colaborare cu MNArT.
  • Alte TAXE și TARIFE aici:  TAXE și TARIFE/2022
  •  
  • Elevii, membrii UAP,  persoanele cu handicap și însoțitorii lor, precum și deținătorii cardurilor ICOM au gratuitate.
    Studenții plătesc 25% din prețul biletului.

  • BILETE UNICE pentru vizitarea Muzeului Național de Artă, a Muzeului Național al Banatului și a Muzeului Satului Bănățean, din Timisoara:
  •  
  • pret intreg = 24 RON
    pret redus pentru studenti = 6 lei
  •  
  • pret intreg/ grup mai mare de 20 persoane = 18 RON de persoana
    pret redus / grup mai mare de 20 de persoane = 4,5 RON de persoana
  •  
  • ABONAMENTE UNICE pentru vizitarea celor trei muzee din Timisoara:
    (pe abonamente trebuie trecut numele si prenumele persoanei + data achizitionării abonamentului)
  •  
  • abonament pret intreg pe saptămână = 95 RON
    abonament pret intreg pe lună = 190 RON/ persoană
  •  
  • abonament pret redus pentru studenti – pe o saptamana = 23,75 RON
    abonament pret redus pentru studenti – pe o lună = 47,5 RON/ persoana
  •  
  • Facebook – https://www.facebook.com/muzeuldeartatm

    Instagram Muzeul National de Arta Tm (@timisoaramuzeuldearta) • Instagram photos and videos
  •  
  • Youtube – MNART LIVE – YouTube
  •  
  • TikTok – http://www.tiktok.com/@mnartimisoara
  •  
  • Istoria Palatului Baroc
  •  
  • În anul 1716, după victoria asupra turcilor de la Petrovaradin (astăzi Novi-Sad), prinţul Eugeniu de Savoya (1663-1736), unul dintre străluciţii comandanţi militari ai Casei de Habsburg, a decis cucerirea cetăţii Timişoara şi a regiunii învecinate acesteia care, timp de 164 de ani, a fost parte a Imperiului Otoman. Decizia fusese motivată de poziţia strategică a cetăţii, probată în cursul conflictelor militare din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. În anul 1718, prin tratatul de pace de la Passarowitz (astăzi, localitate în Serbia) cetatea Timişoara şi cea mai parte a Banatului au intrat sub stăpânirea Casei de Habsburg. Împăratul Carol al VI-lea a semnat decretul de înfiinţare a Administraţiei Banatului, Timişoara devenind capitala uneia dintre noile provincii imperiale. Până în anul 1751 structurile administrative au fost militare, iar guvernatorii au avut o dublă funcţie: una militară şi una civilă. Primul general comandant şi guvernator al Administraţiei Banatului a fost Claudius Florimond conte Mercy d’Argenteau, cunoscut şi sub numele de contele Mercy (1716-1734). În perioada cuprinsă între anii 1751-1778, oraşul a avut o administraţie civilă. Cel dintâi preşedinte civil al Administraţiei Banatului a fost Don Francesco de Paula Ramon, conte Vilana Perlas, marchiz de Perlas, cunoscut sub numele de contele de Vilana Perlas (1753-1768).
  •  
  • Comparativ cu perioada în care oraşul s-a aflat sub stăpânire otomană (1552 – 1716), Casa de Habsburg a impus o concepţie urbanistică mai riguros planificată, având o reţea stradală rectangulară în care au fost construite pieţele reprezentative ale oraşului. Pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, în perimetrul acestora s-au proiectat şi s-au construit imobile. A fost timpul în care Timişoara şi-a definit personalitatea printr-o arhitectură în stilul barocului Europei Centrale. Între caracteristicile imobilelor oraşului baroc se numără şi ierarhizarea spaţială a clădirilor: parterul ocupat de spaţii administrative sau comerciale; zona de locuit orientată spre stradă; culoare boltite pentru accesul spre anexele din curţile interioare. Imobilele au parter sau parter cu etaj, o siluetă echilibrată, compusă din faţade simetrice, structurate vertical şi orizontal de pilaştri, rezalite sau cornişe.
  •  
  • Acestor rigori arhitecturale li se supune şi Palatul Vechii Prefecturi din Timişoara, cunoscut mai târziu sub denumirea de Palatul Baroc. Aidoma celorlalte construcţii de secol al XVIII-lea, el face parte din programul de modernizare edilitară dezvoltat în regiunile nou încorporate de Casa de Habsburg. El simboliza puterea imperială. De-a lungul vremii, până după Al Doilea Război Mondial, Palatul Baroc a găzduit la parter sediul administrativ, iar la etajele I şi ÎI, locuinţele funcţionarilor administraţiei.
  •  
  • În cei aproape 300 de ani de existenţă, Palatul Baroc şi-a schimbat de mai multe ori denumirea în funcţie de politicile dominante şi de reorganizarea administrativă a oraşului. Construcţia s-a realizat în etape, o dată cu Piaţa Principală, Piaţa Domului, astăzi, Piaţa Unirii. Aceasta a dat configuraţia oraşului în secolul al XVIII-lea. Cu toate că abia în anul 1751 a avut loc separarea administraţiei camerale de cea militară şi instituirea funcţiei de preşedinte civil al Banatului, deja în anii 1730-1740 inginerii militari austrieci au propus construirea unei reşedinţe care să aparţină guvernatorului civil, reşedinţă ce trebuia gândită în relaţie cu piaţa. În aceeaşi perioadă au fost stabilite amplasamentele Domului Romano – Catolic (construit în anii 1736 – 1772), a Bisericii Episcopale Ortodoxe (construită în anii 1744-1748), precum şi al monumentului Sfintei Treimi (realizat în anul 1740).
  •  
  • Pentru Palatul Preşedintelui s-a ales latura sudică a pieţei, teren pe care, în anii 1733 – 1735, existau clădirea Oficiului Minier şi, învecinată acesteia, Casieria Militară. Din cele două imobile, unite prin supraetajare, s-a pornit construcţia Palatului Baroc. La început, încăperile dinspre Piaţa Domului erau de mai mică importanţă şi aceasta pentru că terenul pe care a fost construită piaţa a fost unul mlăştinos, purtând urmele ramificaţiilor canalului Bega. Accesul principal se făcea prin portalul cu mascarón, situat pe latura vestică a clădirii şi care astăzi se păstrează sub formă de fereastră.
  •  
  • În anul 1752, Casa Camerală Veche, denumită astfel după funcţia pe care a avut-o în timpul administraţiei mixte germano-sârbeşti a oraşului, era o clădire cu parter şi două etaje. În spate, spre curte, avea ca anexe câteva grajduri şi depozite. Parterul fusese al Administraţiei Cancelariei Banatului şi al Serviciului Casieriei Militare.
  •  
  • În anul 1754, Casa Camerală Veche a fost amenajată ca reşedinţă a celui dintâi preşedinte al administraţiei civile, contele de Vilana Perlas, cunoscută pentru un timp sub numele de Casa/Palatul Preşedintelui. Acestuia i s-a aranjat locuinţa în încăperile de la etaje, parterul revenind serviciilor de cancelarie şi de expediţie. Latura clădirii situată înspre Piaţă a fost extinsă, construindu-se portalul ce se păstrează până astăzi. În compoziţia lui intră arcul în formă de mâner de coş, evidenţiat de un coronament cu profil simplu şi de o ghirlandă clasică inspirată de barocul imperial. Faţada Palatului are o somptuoasă decoraţie barocă, în care alternează două tipuri de împletituri desfăşurate la nivelul pilaştrilor, al parapetelor şi al coronamentelor ferestrelor.
  •  
  • În anul 1774, Casa Preşedintelui s-a extins cu reluarea, în oglindă” a corpului existent, dobândind astfel o a doua curte interioară, la care accesul se făcea printr-un culoar boltit. La nivelul faţadei, fastuoasa decoraţie provenind din faza iniţială a construcţiei este simplificată prin folosirea unui singur motiv vegetal, aplicat însă la nivelul pilaştrilor.
  •  
  • În contextul în care Viena a decis în 1778 reorganizarea regiunii, punând-o sub coordonarea Consiliului administrativ al Ungariei, vechile districte devenind comitate, Palatul Baroc avea să continue să-şi joace rolul sub denumirea de Casa Comitatului. Aici va fi sediul subprefectului, al funcţionarilor comitatului şi arestul pentru delictele civile, iar în aripa veche, la parter, Contabilitatea Camerală.
  •  
  • Între anii 1849-1861 în nou înfiinţata regiune autonomă Voivodina Sârbească şi Banatul Timişan, Palatul Baroc a devenit sediul administraţiei care în acel deceniu a fost direct subordonată Vienei. Cu excepţia unor lucrări de reparaţii şi zugrăvire în culoarea gri, lucrări executate în anul 1858, nu s-a intervenit în chip major asupra clădirii.
  •  
  • La sfârşitul secolului al XIX-lea, Palatul Baroc a suferit o transformare, ajungând la formă de astăzi. Modificarea ei a fost realizată în acord cu gustul epocii, unul tributar timpului, ceea ce vrea să spună că orice intervenţie asupra unei clădiri trebuia făcută prin înnoire şi prin găsirea unui stil reprezentativ pentru arhitectură contemporană. De unde şi ignorarea moştenirilor baroc. Stilul secolului al XVIII-lea, denumit, banalul stil Zopf”, fusese considerat desuet. Prin urmare, s-a propus o restaurare prin aşa-numita, purificare stilistică”. Ea a fost executată în anii 1885-1886 de către Jakob-Jacques Klein (1855-1928), arhitect şi constructor originar din Cernăuţi.
  •  
  • În urma intervenţiilor, a fost demolat corpul care separa cele două curţi interioare. Acoperişul dinspre piaţă a fost mansardat, iar încăperile au fost recompartimentate. Decoraţia barocă a fost eliminată de pe faţadă. Decorul în relief de tencuială a dispărut, ferestrele primind ancadramente rectangulare cu coronamente identice. Prin tratarea faţadei s-a încercat, fără să fie finalizată, o decoraţie sgraffitoce urma să îmbrace panourile aticului şi parapetele ferestrelor.
  •  
  • Având intenţia de a apropia imaginea Palatului Baroc de specificul neorenaşterii franceze, în spiritul căreia arhitectul Jakob Klein a conceput amintita intervenţie, proiectul a inclus o bogată decoraţie de feronerie concretizată prin cele două portdrapele din exterior. Ele au fost realizate sub formă de grifoni şi flanchează colţurile dinspre piaţă ale clădirii.
  •  
  • După cel de-al doilea război mondial, în Palatul Baroc a funcţionat Facultatea de Agronomie din cadrul Politehnicii din Timişoara, devenită ulterior Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului
  •  
  • Începute în anul 1983, cele mai recente lucrări de restaurare ale Palatului Baroc au avut ca rezultat o parţială dare în folosinţă în anul 2006, urmând ca acestea să fie continuate de echipele de proiectanţi şi de constructori ale căror intervenţii sunt coordonate de Ministerul Culturii.
Art performance since 1974

În cele 6 săli ale Galeriei de Artă Europeană sunt expuse cronologic, lucrări din secolele XV-XVIII, creaţii ale unor artişti cunoscuţi sau anonimi, care ilustrează determinantele stilistice ale epocilor (Renaştere, manierism, baroc, rococo) şi ale şcolilor italiene, germane şi austriece, flamande şi olandeze.

Materie reînsuflețită

Expoziția prezintă câteva dintre tendințele cele mai proeminente care au modelat climatul artistic din Europa postbelică, prin lucrările a trei artiști importanți, de formații și expresii creative diferite: artistul japonez de origine americană Shinkichi Tajiri (1923-2009), care a trăit în Franța și Olanda, artistul olandez Jaap Wagemaker (1906-1972) și artistul polonez Tadeusz Kantor (1915-1990).

MNArT Access

How do we understand digital? How do we manage digital? How do we create digital?

In the perspective of Timisoara 2023 – European Capital of Culture, one of the most important strategies of the Timisoara National Museum of Art is to adapt traditional museum structures to the requirements of contemporary society and new forms of heritage digitization.

Thus, the MNArT ACCESS project, one of the 40 pilot projects selected within the European program Doors – Digital Incubator for Museums / Stage 1 organized by Ars Electronica from Linz, was designed to benefit from a technological booster with major role in remodelling art collections, versatile access to cultural assets and archiving in databases, developing and engaging the audience through technologically mediated participatory strategies and the integration of heritage in the global digital network.

However, beyond the simple implementation of specific technologies, the digital incubator highlighted the need to develop a digital maturity in order to „humanize” the digitization process in accordance with the issues of identity, diversity, inclusion and sustainability in the global crisis of recent years.

Thank you, Ars Electronica, Museum Booster & Ecsite for revealing us the best roadmap of digitization for arts and organizations!

Photo credit: Doors – Digital Incubator for Museums

John Doe
Designer
Muzeul Național de Artă Timișoara  Piața Unirii nr. 1, Timișoara Email: muzeuldeartatimisoara@gmail.com / contact@mnartm.ro  Telephone: +40256491592       /      Mobile (Whatsapp): +40 728 278 632 OPEN (Wendesday to Sunday)     /          Monday and Tuesday - CLOSED Winter season (01 octombrie - 30 aprilie): 10:00 – 18:00 (last entry @17.30) Summer season (01 mai - 30 septembrie): 13.00 - 21.00  (last entry @20.30)
ro_RO