mapmapmuzeu mappoze 

Evenimente curente

Ştiri

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA
în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie din cadrul Universității de Vest organizează la Timișoara Simpozionul național cu titlul:

ARTĂ, SOCIETATE ȘI CULTURĂ ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

Data desfășurării: 6-7 noiembrie 2014

Termenul limită pentru prezentarea titlului si abstractului:  1 septembrie 2014

Predarea textului: 1 octombrie 2014

Locul de desfășurare: Muzeul de Artă Timișoara, Piața Unirii, nr. 1, 300085 Timișoara, jud. Timiș

pentru detalii, vă rugăm să accesaţi /Call for Conference - Simpozion Muzeul de Arta Timisoara.pdf

Două secole de sticlărie europeană în colecția Muzeului de Artă Timișoara

17 mai - 22 iunie 2014

Expoziţia Două sute de ani de sticlărie europeană în colecţia Muzeului de Artă Timişoara este o premieră expoziţională prin faptul că, pentru prima dată, colecţia de sticlărie este expusă vizionării aproape integral.

Constituirea colecţiei de sticlărie s-a desfăşurat concomitent cu formarea tuturor celorlalte colecţii ale muzeului bănăţean; a început în secolul al XIX-lea prin strădania neobosită a lui Ormós Zsigmond (1813-1894), fondatorul Muzeului din Timişoara. Primele piese au intrat în colecţia instituţiei în anul 1895 prin donaţia sa testamentară.

Pe parcursul secolului al XX-lea, numărul pieselor de sticlă a crescut. prin achiziţii, donaţii şi transferuri din colecţii particulare bănăţene. În perioada 1900-1920, colecţia de sticlărie a fost îmbogăţită prin achiziţii directe de la anticari timişoreni, achiziţii orientate mai ales spre obiecte cu valoare documentară excepţională pentru istoria Banatului: căni de breaslă, pahare cu monogramă sau căni termale cu imagini ale staţiunilor balneare din Banat.

În expoziţie sunt prezentate obiecte produse în fabrici româneşti şi europene în decursul a două sute de ani, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până în pragul celui de-al doilea război mondial. Din punct de vedere stilistic, piesele se încadrează în curentele şi stilurile europene specifice acestui interval.

Cele mai multe dintre piesele expuse prezintă caracteristici formale şi decorative asemănătoare, aceleaşi surse de inspiraţie şi provin din atelierele de sticlărie central europene. În tipuri morfologice diverse – pahare comemorative, flacoane, pocale şi obiecte ornamentale – gravate sau pictate cu emailuri policrome - aceste obiecte sunt reflecţia materială a ceea ce literatura de specialitate defineşte ,,istorismul” secolului al XIX-lea: revenirea la stilurile consacrate – în special Renaştere şi Baroc ca sursă de inspiraţie. Smalţurile policrome şi transparente conturate cu aur, care produc un efect de somptuos şi romantic în egală măsură, au fǎcut din sticlǎria emailată un produs rentabil pentru toate fabricile de profil din Europa.

Un al doilea set de obiecte importante ca valoare în ansamblul colecţiei este acela al sticlăriei Biedermeier: pahare termale sau cu suvenir, carafe şi obiecte de toaletă, decorate cu subiecte dintre cele mai diverse: vedute, compoziţii animaliere, palate, biserici, flori, pǎsǎri, insecte. Una dintre tehnicile de excepţie ale sticlăriei Biedermeier este suflarea acesteia în mai multe straturi colorate şi decorarea prin tăiere şi gravare, obţinându-se astfel un efect vizual deosebit, de culori suprapuse, ceea ce astăzi numim adeseori în mod obişnuit ,,sticlă sau cristal de Boemia”.

Câteva piese se disting prin renumele atelierelor în care au fost fabricate, prin inovaţiile tehnice şi decorative din cadrul mişcării artistice Art Nouveau a anilor 1900: piesele de la manufactura Moser de lângă Karlsbad (Karlovy-Vary), vaza din sticlă iridescentă provenind din atelierele Loetz-Witwe (din Klostermühle, Boemia) şi vaza semnată în atelierele lui Emile Gallé din Nancy.

Un loc special în cadrul expoziţiei îl ocupă sala dedicată Fabricii de Sticlărie din Tomeşti/Timiş.

 

 

DOI - Dana Constantin/Marcel Bunea

22 mai - 22 iunie 2014

vernisaj: 22 mai a.c., ora 18.00, prezintă: Ruxandra Demetrescu și Victor Neumann, moderator: Gabriela Ciucă

"Pictura Danei Constantin este o revalorificare excelentă, la cele mai înalte cote, a mijloacelor picturale şi a istoriei picturii. Ea foloseşte în mod creativ tehnicile picturii în straturi, descoperite de olandezi, generînd un mesaj autentic, foarte personal. Mulțumită deosebitei sensiblități, în picturile artistei descoperim profunzimi cromatice, radiind aidoma unui lac infinit. Ceea ce particularizează opera Danei Constantin este reinventarea nu doar a mijloacelor, dar şi a temelor artei clasice, repotențarea vechilor paradigme ale acesteia. Tablourile artistei sînt trasee ascensionale, o ieşire din labirintul existențial, o înălțare deasupra neajunsurilor cotidiene. Acest gen de creație poate fi asemuit, fără a exagera cîtuşi de puțin, cu energia spirituală a lui Brâncuşi, cel mai bine cu pasărea măiastră a genialului sculptor român.

Pictura lui Marcel Bunea este o construcție elegantă, viguroasă, o muzică a liniilor şi a culorilor, una atonală, invocînd ritmurile vieții contemporane dominate de fragmentări, rupturi, viziuni. Abstractele compoziții ale artistului dau seamă asupra unui tip de ordine și iluminare spre care ar putea să tindă omenirea. Ele degajă o forță teribilă, sugerînd-o pe aceea a marilor metropole ale lumii, dar în care simțim deopotrivă impulsul rădăcinilor
istorice, al Bizanțului, al folclorului românesc şi îndeosebi al folclorului transilvan. Este ceva mai mult decît emoționant în acest gen de pictură, este muzica timpului nostru, vezi și simți cum poate fi reinventat totul, cum renaște creația, cum muzica formelor dă seamă asupra istoriei trăite și asupra istoriei viitoare.

Dacă în cazul Danei Constantin este vorba de o continuitate creativă, în acela al lui Marcel Bunea în discuție este o discontinuitate creativă. În fapt, studiindu-le cu atenție, sîntem invitați să observăm nu atît diferențele, cît mai ales complementaritatea operelor lor. Aşezînd pe simezele Muzeului de Artă Timişoara o pictură plină de ritmuri surprinzătoare, însumînd dinamici, culori şi tehnici identitare, am dorit să venim în întîmpinarea unui public dornic de valori, atras de paradoxuri şi de posibile interpretări inedite. Expoziția celor doi artişti reprezintă unul din experimentele strălucite ale unei generații de artişti ajunsă la maturitate şi care fac cinste artei româneşti contemporane, integrîndu-se totodată artei universale" - prof. univ. dr. V. Neumann, director Muzeul de Artă Timișoara.

Un amplu interviu cu directorul Muzeului de Arta Timisoara,

prof. univ. dr. Victor Neumann

17 mai 2014, Ziua de Vest

Victor Neumann - "Trebuie sa iesim fara complexe la nivel european"

Expoziție MArT la Târgul Internațional Art Safari

București, 21-25 mai 2014

 

Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul de Artă Timișoara

17 mai 2014, orele 16.00-02.00

Update: Muzeul de Arta Timișoara a înregistrat în data de 17 mai a.c., cu ocazia evenimentului "Noaptea Muzeelor", un număr de 4682 de  vizitatori. Acest lucru în pofida vremii nefavorabile și a faptului că Piața Unirii din Timișoara este închisă. Mulțumim mass-media, partenerilor, colaboratorilor, prietenilor care au promovat evenimentul.

În data de 17 mai a.c., 11 muzee, galerii și instituții de cultură din Timișoara vor avea un program special dedicat Nopții Europene a Muzeelor. Acesta este un proiect de succes inițiat de Ministerul Culturii din Franța, ajuns la cea de-a zecea ediție. Patronat de Consiliul Europei, UNESCO și Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), evenimentul este sărbătorit în acest an, de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care peste 100 din țara noastră.

În România, programul intitulat “Noaptea Muzeelor 2014. Aceeași noapte, scenarii diferite” este coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor (RMNR) având ca parteneri Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Pentru prima oară, Muzeul de Artă Timișoara se va implica în acest eveniment internațional în calitate de partener oficial al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, fiind coordonator al circuitului muzeal din Timișoara care va include: Memorialul Revoluţiei, Muzeul Satului Bănăţean, Muzeul Catedralei Mitropolitane, Galeria Mansarda a Universității de Vest din Timișoara, Galeria Calina, Fundaţia Interart Triade, Casa Artelor, Galeria Calpe, Jecza Gallery, Galeria Helios a Uniunii Artiştilor Plastici și, desigur, Muzeul de Artă Timișoara.

Sîmbătă, 17 mai a.c., Muzeul de Artă Timișoara va fi deschis între orele 16.00-02.00, iar accesul va fi gratuit pentru toți vizitatorii. Programul va cuprinde:

  • Spectacolul „Ariciul”, în regia lui Dio Zoltán, realizat de Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin”, ora 16.00;
  • Vernisajul expoziţiei „Două secole de sticlărie europeană în colecţia Muzeului de Artă Timişoara”, curator Marcela Oprescu, ora 19.00;
  • Recitalul de pian „Nocturne”, de Frédéric Chopin, interpretă Andreea Olariu, Filarmonica Banatul, ora 21.00;
  • Vizitarea expozițiilor permanente de Artă contemporană din Banat, Pictură europeană, Artă modernă românească, Colecția Corneliu Baba, precum și a expoziției de afișe “Film Poster Is not Dead”.

<LINGUA TERTII IMPERII> SAU DESPRE HOLOCAUST

(Conferință susținută la Muzeul de Artă Timișoara cu ocazia comemorării zilei universale a Holocaustului,
textul fiind publicat în revista Orizont - Timișoara , nr.2/2014, p.23)
Victor NEUMANN

textul integral

 

Film Poster Is Not Dead
Expoziție de afișe de film ale studenților cehi și români

8.04 – 17.05.2014

Muzeul de Artă Timișoara

Vernisaj: 8 aprilie, ora 18:00
 Program: marți – duminică, 10 – 18:00

Muzeul de Artă Timişoara, în parteneriat cu Centrul Ceh, Terry Posters şi Universitatea de Vest, organizează expoziţia Film Poster is not DeadAfişul de film nu a murit între 8 aprilie şi 11 mai, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. La deschiderea din 8 aprilie vor lua parte Rene Koubasek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.


 În noiembrie anul trecut Centrul Ceh a adus la București 100 de afișe cehoslovace de film, originale, care ilustrau un moment unic în istoria designului. Perioada dintre anii ’60 și ’80 a fost una în care realizarea afișelelor de film nu era constrânsă de așteptări comerciale cerute în mod normal în publicitate și arta afișului cehoslovac de film,  deși în cadrul unui regim politic restrictiv, a atins în acea perioadă apogeul artistic.

Nefiind obligaţi să pună cu orice preţ pe afişe chipurile actorilor, ci dimpotrivă, având posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei, artiştii din acea perioadă s-au inspirat din diferite direcţii artistice: pop-art, op art, lettrism, informel-ul ceh ş.a.m.d., realizând afişe de film situate la un înalt nivel artistic.

Această artă a dispărut după 1989 – afișele de film de autor au dispărut odată cu globalizarea caselor de producție și a industriei de film, care prezintă afișul filmului ca parte a unui „pachet” respectând un tipar standard, fără a lăsa spațiu pentru multă creativitate.

Ce se întâmplă însă atunci când artiștilor și designerilor de astăzi li se dă libertate creativă totală, pentru a face un afiș de film? Ne-am adresat școlilor de artă din Cehia și România cu această provocare și rezultatul – o selecție de 36 de afișe -  poate fi văzut între  8 aprilie și 11 mai, la Muzeul de Artă din Timișoara.

Herta Mueller - Cercul drăcesc al cuvintelor

13 februarie -5 martie 2014

Muzeul de Artă Timişoara, în parteneriat cu Centrul Cultural German Timișoara, va vernisa în data de 13 februarie 2014, la ora 18, expoziția „Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor” la Palatul Baroc, din Piaţa Unirii 1.

În deschidere, Prof. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara, Prof. dr. Roxana Nubert de la Universitatea de Vest din Timișoara și Werner Kremm, redactor-șef la ziarul german „Banater Zeitung” și fost membru al „Grupului de Acțiune Banat” vor relata despre opera și evoluția Hertei Müller.

De asemenea, Claudia Ieremia, actriță la Teatrul Național Timișoara, va susține scurte lecturi scenice.

Expoziția descriptivă „Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor“, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje și fragmente extrase din actele Securității o privire asupra operei și vieții scriitoarei și laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. În cadrul expoziţiei sunt dezvăluite fațete mai puțin cunoscute publicului a activităţii Hertei Müller și parcursul vieții autoarei, începând cu copilăria petrecută în Banat și până la decernarea Premiului Nobel sunt dezvăluite în cadrul expoziției.

Herta Müller s-a născut în anul 1953 în satul bănățean Nițchidorf și a studiat germanistica și romanistica la Timișoara. Pe parcursul mai multor ani ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle și constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 ea a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. Chiar și la mult timp după sfârșitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experiențe și prin modul de a ilustra în operele ei situații dramatice, Herta Müller este pe plan internațional una dintre cele mai apreciate autoare. În anul 2009 a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara din 13 februarie până în 5 martie 2014 în intervalul orar 10 - 18.

Program-cadru:

21 februarie, ora 17

Masă rotundă cu Rodica Binder, expert în literatură și fost redactor la Departamentul Român al Postului de Radio Deutsche Welle, cu scriitorul Radu Pavel Gheo, și cu traducătorul Alexandru Al. Șahighian.

20 și 27 februarie, orele 11 - 15

4 martie, orele 10 – 12

Tururi ghidate prin expoziție

Pentru tururile ghidate, care sunt organizate atât în limba germană cât și în limba română, sunteți invitați să vă anunțați la adresa de e-mail: r.popa@ccgtm.ro.

Sigmar Polke - Muzică de origine necunoscută

30 ianuarie -2 martie 2014

Muzeul de Artă Timişoara, împreună cu Centrul Cultural German din Timişoara şi Institutul pentru Relaţii Externe, inaugurează joi, 30 ianuarie a.c., la ora 18, expoziţia „Sigmar Polke – Muzică de origine necunoscută” la Palatul Baroc – Piaţa Unirii 1. în deschidere, vor lua cuvântul prof. dr. Ileana Pintilie, critic de artă, Wiebke Trunk, referent IFA şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziția, creată în anul 1996 de Institutul pentru Relații Externe (IFA) și vizionată deja în marile muzee ale lumii, aduce în prim-plan patruzeci de opere ale renumitului pictor, grafician şi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke, asigurând în acelaşi timp şi o viziune de ansamblu asupra creaţiei diversificate a marelui artist; o creaţie presărată cu nuanţe de umor, ironie și ambiguitate.

Sigmar Polke (1941-2010) a fost preocupat încă din primii ani de creaţie de realizarea unor conexiuni între imagine şi realitate, artă şi viaţa cotidiană. Prin intermediul unor teme de excepţie şi a unor tehnici experimentale, Sigmar Polke dezvăluie aspecte noi ale artei. În creațiile sale din expoziţia „Muzică de origine necunoscută” Sigmar Polke tematizează traseul fluid sau picurat al culorilor, urma fluidă a culorii urmând un traseu imprevizibil. Imaginile dobândesc în plus şi o notă poetică datorită unor titluri cu rezonanţă absurdă, inspirate din proverbe, sloganuri şi maxime universale. 

Lucrările lui Polke au fost prezentate în spaţii emblematice pentru arta mondială: Tate-Londra, Ueno-Tokyo, Muzeul de Artă Contemporană-Chicago, etc., iar în acest an, din aprilie, la Museum of Modern Art (MoMA)-New York. Pentru realizările sale de excepţie în domeniul artei, lui Sigmar Polke i s-au decernat o serie de premii şi decoraţii. Astfel, în anul 2000  a obţinut  „Inelul împăratului – premiu artistic al oraşului Goslar” („Goslarer Kaiserring”), cea mai înaltă distincţie care se decernează în Germania pentru realizările în domeniul artei contemporane. De asemenea, lucrările sale se vând la licitaţii de artă cu sume de milioane de dolari.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de artă din Timișoara din 30 ianuarie până în 2 martie 2014 de marți până duminică în intervalul orar 10-18.

Galerie foto:

Cuvântul de deschidere al prof. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara

Discursul curatorului Wiebke Trunk, IFA, la vernisajul expoziţiei

Discursul criticului de artă Ileana Pintilie, la vernisajul expoziţiei

Program cadru:

31 ianuarie, ora 10

Workshop cu Wiebke Trunk, Referent IFA:

Participanții la workshop sunt invitați la un dialog cu lucrările lui Sigmar Polke și la o interpretare a acestora.

5 februarie, ora 17

Seară de lectură cu cercul literar „Die Stafette”

Pornind de la titlurile exponatelor din cadrul expoziției, membrii cercului literar german „Die Stafette“  au scris diferite texte, pe care le vor prezenta într-o seară în cadrul expoziției. Astfel se va construi o conexiune între artă și literatură.

 11, 18 și 25 februarie, orele 11 – 16

Tururi ghidate prin expoziție cu Ana Adam, profesoară de grafică:

Pentru tururile ghidate, organizate în limba română, sunteți invitați să vă anunțați la adresa de e-mail: r.popa@ccgtm.ro

19 februarie, ora 14

„Picture hopping” cu elevi ai Liceului de Arte Plastice Timișoara

26 februarie, ora 15

„Picture hopping” cu studenți ai Facultății de Arte și Design Timișoara

http://www.youtube.com/watch?v=HE4WUGs3Ph0

Pornind de la operele lui Sigmar Polke, elevii și studenții au realizat lucrări proprii, pe care le vor prezenta în cadrul expoziției. Vizitatorii vor avea ocazia de a le pune acestora întrebări.

Prezența Dumneavoastră ne-ar onora!

Conferinţă şi concert de muzică clasică evreiască

26 ianuarie 2014, ora 18

Aniversarea eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz, în 27 ianuarie, a devenit „Ziua europeană a Holocaustului şi a prevenirii crimelor împotriva umanităţii”. Muzeul de Artă, alături de Institutul Francez şi Comunitatea Evreilor din Timișoara, s-a implicat pentru crearea unui moment dedicat tuturor celor care s-au opus şi se opun barbariei sub toate formele sale, prin evenimente care au loc în 26 şi 27 ianuarie la Muzeul de Artă şi la sediul Comunităţii Evreilor.

Astfel, duminică, 26 ianuarie a.c., de la ora 18, în Sala Baroc a a Muzeului de Artă din Timişoara (Piața Unirii, nr.1) are loc un Concert de muzică clasică evreiască.

Invitați: Sarah IANCU – violoncel, David BISMUTH – pian (Franţa).

Din program: Alkan, Algazi, Halphen, Ulmann, Milhaud, Achron, Ravel, Bloch, Laks, Bruch, Nin-Culmell, Sostakovici.

Concertul este prefaţat de o conferinţă despre semnificaţia comemorării Zilei Holocaustului, susţinută de prof. dr. Victor NEUMANN, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

 

Salonul anual al artelor vizuale – 2013

al artiştilor plastici din Timişoara şi Banat

8 decembrie 2013 - 15 ianuarie 2014

Vernisajul celei mai importante manifestări expoziţionale, Salonul anual al artelor vizuale – 2013 al artiştilor plastici din Timişoara şi Banat, organizat în acest an sub titlul generic „Ferestre luminate” a avut loc duminică, 8 decembrie 2013, orele 18 în sălile Muzeului de Artă Timişoara (P-ţa Unirii nr. 1). Pe simeze şi stative sunt expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă, design, instalaţie etc., care poartă semnătura a 132 de artişti plastici profesionişti. Curatorul expoziţiei este graficianul Ciprian Chirileanu. Au fost prezenţi primarul municipiului Timişoara, prof. univ. dr. Nicolae Robu şi prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă Timişoara. Cuvântul de deschidere a fost rostit de poetul, jurnalistul şi comentatorul de artă Robert Şerban.

În cadrul festivităţii s-au înmânat premiile conferite de juriul de specialitate prezidat de maestrul Constantin Flondor şi compus din Vică Tilă Adorian, decanul Facultăţii de Artă şi Design al Universităţii de Vest, graficianul Alexandru Jakabhazi, artista textilistă Valentina Ştefănescu şi sculptorul Bogdan Nueleanu. Premiile au fost oferite de către Filiala din Timişoara a UAP, respectiv de către Agenţia de turism Ultramarin, Galeria „Calpe”, dr. Florin Bîrsăşteanu, alături de premiul special „Gabriel Popa” instituit de Dorina şi Gerhardt Modjesch.   

Salonul anual va rămâne deschis şi se va putea vizita până în data de 15 ianuarie 2014.

Juriul a fost compus din:

Constantin Flondor – pictură (preşedinte)

Valentina Ştefănescu – arte textile

Jakabhazi Alexandru – design (câştigătorul premiului „Primus inter pares” 2012)

Vică Tilă Adorian – grafică

Bogdan Nueleanu – sculptură (câştigătorul „Premiului pentru Tineret” 2012).

Premiul Primus inter pares 2013 (UAPT) - Ştefan Călărăşanu (1947-2013).

Nominalizările pentru Premiul pentru Tineret (UAPT) - Györgypál Réka, Ştefan Petrică şi Gabriel Ursu. Premiul pentru Tineret - Silvia Moldovan.

Premiul pentru tineret “Gabriel Popa” (acordat din partea familiei Dorina şi Gerhardt Modjesch) – Diana Popovici.

Premiul Calpe Gallery (din partea lui Călin Petcana) – Torony Edith.

Premiul Agenţiei de turism Ultramarin (din partea directoarei Gabriela Petcana) – Georgiana Iancu.

Medicul Florin Bârsăşteanu a oferit două premii – Luigi Varga, respectiv Gabriel Ursu.

Cum comunică muzeele cu publicul lor

Muzeul de Artă Timişoara este partener în cadrul proiectului EXPO-EDU-TEXT. Textele de muzeu – între comunicare și educație, care a început în luna mai și se va încheia în luna noiembrie.

Proiectul a fost coordonat de Asociația pentru Formare Profesională, în parteneriat cu Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Colias International, Global Mindscape și Asociația pentru Protecția Patrimoniului. În cadrul proiectului s-au derulat două sesiuni ale unui program de formare profesională care s-au adresat muzeografilor și specialiștilor în educație muzeală, una la Muzeul de Artă din Timișoara și una la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov. Programul de formare a fost conceput în echipă de către Alexandra Zbuchea, prodecan al Facultății de Management din cadrul SNSPA și consultant marketing cultural al RNMR, Angelica Iacob, specialist în educație muzeală, fondatoare a Global Mindscape, Christopher Wood, specialist în turism cultural, fondator al Australians Studying Abroad, Mihaela Murgoci, specialist în formare profesională în domeniul culturii și Amalia Alexandru, specialist în comunicare culturală. Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

În cadrul sesiunii de la Timișoara au fost create o serie de texte, plecând de la cercetarea făcută de curatorul Galeriei de Artă Europeană, Marius Cornea. Textele au fost apoi editate și adaptate de aceeași echipă care a conceput și programul de formare profesională. Ele au fost testate în cadrul unei cercetări experiment – două focus grupuri, iar în funcție de feedback-ul publicului țintă ales au fost selectate textele care au fost puse la dispoziția publicului. Este pentru prima dată în spațiul muzeografic românesc când textele realizate de specialiști sunt oferite aprecierii publicului. În următoarea fază a proiectului am făcut o cercetare de public, o cercetare cantitativă, prin aplicarea unor chestionare. Rezultatele cercetării le găsiți în documentul ”cercetare de public”.

În plus, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost creat, tot în premieră, un traseu educativ prin Galeria de Artă Europeană, care atrage atenția publicului asupra poveștilor picturilor, texte rezultate, în mare parte, din munca de cercetare a muzeografului expoziției. Selecția obiectelor de muzeu care să facă parte din traseu a fost făcută în funcție de mai multe criterii. Primul criteriu a fost importanța obiectului în cadrul Galeriei. Un altul a fost ”ineditul” poveștii din spatele operei de artă. Și nu în ultimul rând poziția obiectului în cadrul expunerii. Au fost selectate obiecte care să aparțină tuturor școlilor de pictură prezente în Galeria de Artă Europeană.

Contact:
Mihaela Murgoci / manager de proiect / mihaela.murgoci@gmail.com
Marius Cornea / muzeograf / cornea.marius@hotmail.com

deco1

 

Muzeul de Artă Timişoara
în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara
şi Universitatea de Vest Timişoara

are onoarea de a vă invita, vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 10,
în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara (MArT) din Piaţa Unirii nr.1,
la dezbaterea internaţională pe tema

Ce este Istoria Conceptuală

Definiţii, interpretări, naraţiuni

Vor participa Javier Fernandez Sebastian, Victor Neumann, Adrian Cioroianu şi Sorin Antohi. Moderatorul dezbaterii va fi Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Cu această ocazie, vor fi prezentate publicului câteva lucrări de pictură inedite, ale maestrului Ştefan Câlţia, din colecţia Dr. Ina Cosoroabă. Microexpoziţia prefaţează ampla expoziţie retrospectivă dedicată de artist Timişoarei, pe care MArT o va organiza şi găzdui în cursul anului 2014.

Prefaţă la ampla retrospectivă personală programată pentru anul 2014 şi dedicată Timişoarei.

"Artist complex şi novator, format la şcoala de artă a Timişoarei sub coordonarea lui Iulius Podlipny şi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti sub îndrumarea lui Corneliu Baba, maestrul Ştefan Câlţia are rar întîlnita capacitate de a transmite mesaje despre realitatea lumii înconjurătoare, fără a picta realitatea. Precizia desenului, rigoarea şi tehnicile tradiţionale de reprezentare a obiectelor şi personajelor, precum şi virtuozitatea în mînuirea culorilor au însoţit permanent demersul creator al artistului.

Pictura lui Câlţia e o combinaţie între vechi şi nou, dar mai ales o reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astăzi. În cazul său avem de-a face cu unul dintre fascinantele mesaje plastice, respectiv cu o relaţie liberă între universul artistului si mediul înconjurător. De unde, absenţa dogmatismului, a simbolurilor fixe şi a obsesiilor esenţialiste. Miturile, arhetipurile şi ritualizarea imaginarelor origini ale omenirii - trăsături ale medievalităţii - sînt lăsate în seama idealiştilor  incurabili. În schimb, cum ar fi gîndit Ionesco, e valorificată şansa de a amplifica în mod radical grotescul şi caricatura pînă în locul unde începe tragicul.

Urmărind tablourile lui Câlţia ai impresia că nu găseşti nici începutul şi nici sfîrşitul lucrurilor. Descoperi însă drama umană, căutările şi rătăcirile labirintice ale fiinţei umane, metamorfozele ei fizice şi spirituale. Tablourile lui Câlţia stimulează imaginaţia privitorului, dar invită şi la o meditaţie asupra destinului omenesc. Andreas Heider - unul dintre criticii de artă ce a observat contradicţiile şi originalitatea acestei opere - spunea că personajele jumătate oameni şi jumătate animale din tablourile lui Câlţia nu dau întotdeauna impresia că sînt serioase, aşa cum, în realitate, ele sînt. Artistul trimite către tenebros şi absurd, către mascarade părînd a explica tragedia globală a omenirii prinsă într-un imens păienjeniş autoconstruit din care nu are scăpare.

Libertatea lui Câlţia este vizibilă peste tot. Parcă dintr-un colţ al fiecărui tablou zărim chipul artistului zîmbind ironic şi îngăduitor după ce şi-a formulat mesajul ambiguu. Fără interpretare este imposibil să înţelegem fabulosul şi absurdul acestei arte".

Prof. univ. drVictor Neumann 

Director al Muzeului de Artă Timişoara

Muzeul de Artă Timişoara vă invită marţi,
23 iulie 2013, ora 18:00
la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara,
la deschiderea

Expoziţiei permanente de artă românească modernă
din colecţia Muzeului de Artă Timişoara

Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Arta Timişoara şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură și sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni și încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluția artei românești moderne și transformările de ordin stilistic și tematic apărute în acest interval de timp.

Avem privilegiul de a prezenta în această expoziţie lucrări ale unor personalităţi care au contribuit la definirea artei naționale și la integrarea ei în circuitul european: Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Milița Pătrașcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu si alții. Sunt expuse portrete, peisaje, scene de gen și naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane, teme pe care publicul va avea bucuria de a le descoperi în cele opt săli de expunere.

Expoziţia face parte dintr-un proiect muzeografic menit să prezinte publicului Muzeului de Artă Timişoara lucrări importante ale artei româneşti şi locale şi se alătură celorlalte galerii deja existente: pictură europeană, artă decorativă, artă contemporană din Banat şi colecţia Corneliu Baba. Proiectul va fi continuat în viitor cu deschiderea expoziţiilor permanente de artă veche şi de artă bănăţeană din secolul al XIX-lea şi din perioada interbelică.

Evenimente trecute

GAL
logoj